Plagiatul, o nouă modă

S-a discutat îndelung în ultima perioadă despre plagiat. Plagiat realizat însă de oameni politici, oameni în funcţii publice, reprezentanţi ai unor grupuri şi interese, prin urmare de nivel înalt. Cu siguranţă nu au fost nici primii şi nici ultimii care s-au dedat acestei practici neloiale şi, teoretic ilegale, dar ei sunt şi vor fi mereu blamaţi pentru faptele lor. Pentru că ne reprezintă.

Plagiatul se defineşte, conform DEX, ca fiind o “Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală”. Plagiatul în sine însă nu există reglementat ca atare şi nici menţionat sub această formă. Legea aplicabilă în cazul său este cea a drepturilor de autor, şi anume legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. În principiu, plagiatul reprezintă o infracţiune care constă în fapta unei persoane de a-şi însuşi, fără drept, calitatea de autor al unei opere de creaţie intelectuală. Sancţiunile aplicate însă sunt atât de neînsemnate încât profesioniştii în domeniu nici nu le iau în seamă. Anularea titlurilor obţinute în mod fraudulos sau aplicarea unor sancţiuni de natură pecuniară reprezintă nişte obstacole mult prea mici în calea succesului acestora.

Actul normativ mai sus menţionat specifică doar cazurile de încălcare a drepturilor de autor, în lumea ştiinţifică însă, noţiunea de plagiat înseamnă mai mult decât o încălcare a legii. Înseamnă o încălcare a normelor de fair play, a celor de deontologie şi etică profesională sau a celor de politeţe academică.

Astfel, în contextul plagiatului cunoscut la nivel mondial al primului-ministru, au apărut, ca ciupercile după ploaie, şi alte variante de plagiat. Variante în sens faptic, căci teoretic toate încalcă normele deontologice, dar şi morale ale oricărei profesii.

În acest sens, o ştire recentă ne semnalează apariţia unei infracţiuni colective, al cărei făptuitor principal este un judecător, pe nume Sorin Curpăn, până de curând vicepreşedinte al Judecătoriei Bacău, care alături de aşa-numiţii complici a publicat nici mai mult nici mai puţin de 50 de volume. Toate cu conţinut identic, modificările fiind doar la nivel de copertă. Infracţiune care ar putea fi catalogată drept auto-plagiat, deoarece sus-numitul practic s-a folosit de obiectul propriei creaţii artistice pentru a da naştere la încă…49. Şi nu a fost egoist, ci s-a gândit şi la alţi confraţi din magistratură culegând laurii drepturilor de autor alături de cel puţin 5 persoane. Persoane care, în mod evident, când au fost confruntate cu datele infracţiunii s-au scuzat sub pretextul că nu au obţinut beneficii pecuniare, iar unii nici măcar nu ştiau despre ce este vorba, deşi figurează drept coautori. O observaţie care se impune în acest sens ar fi: cum de abia după 50 de volume tipărite a reuşit cineva să observe plagiatul de proporţii? Cum de n-a observat nimeni, nici de la editurile implicate, nici dintre colegii de breaslă ce se întâmplă? Cred că ştim cu toţii că propriile beneficii primează întotdeauna.

Plagiatul există practic de când există şi scrisul, plagiatul academic însă constituie o problemă de educaţie etică şi, până la urmă, de onoare. Întotdeauna limita dintre o lucrare plagiată şi una elaborată a fost foarte vagă, iar apariţia Internetului şi a fenomenului “copy&paste” doar au înrăutăţit situaţia existentă.

Merită însă urmărit procesul de deconspirare al plagiatorilor, care se pare că au devenit mult mai interesaţi şi mai verificaţi după „plagiatul lui Ponta”. Cred ca ştim cu toţii că aceştia existau şi cu mult înainte de „plagiatul lui Ponta”, dar nimeni nu părea interesat pe atunci de etică, morală şi alte asemenea. Oare cinstea academică a ajuns în sfârşit să lucească mai puternic decât titlurile obţinute?

Acest articol a fost publicat în Administratie publica - institutii publice, Articole, Drept penal, Educatie și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s