Propunere legislativă privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

În temeiul art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, act normativ ce aduce modificări de structură întregului sistem de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti în relaţia cu statele terţe, inclusiv transferarea în şi din România a persoanelor condamnate, în relaţia cu statele terţe.
Întrucât pe 28 iunie 2005, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, ca lege-cadru care reglementează unitar diferite forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală, fapt ce a reprezentat un pas important spre integrarea României în spaţiul de libertate, securitate şi de justiţie al Uniunii Europene, evoluţia permanentă a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală a determinat modificarea acesteia succesiv în anii 2006 şi 2008, inclusiv pentru a asigura transpunerea în legislaţia naţională a unor Decizii – Cadru foarte importante adoptate la nivelul Uniunii Europene: Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor; Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce sancţiunilor pecuniare, Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce la ordinele de confiscare. Proiectul normativ supus dezbaterii publice instituie reguli noi necesare asigurării unei cât mai mare stabilităţi a practicii judiciare în domeniul recunoaşterii şi executării în România a hotărârilor judecătoreşti străine, respectiv cel al recunoaşterii şi executării în străinătate al hotărârilor judecătoreşti române, fiind corelat cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele bilaterale şi multilaterale la care România este parte adoptate la nivelul Consiliului Europei, respectiv Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970, ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 90 din 30 august 1999, aprobată prin Legea nr. 35/2000.
Printre modificările aduse de proiectul legislativ se numără asigură transpunerea în legislaţia naţională a trei Decizii – Cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene, Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 327/27 din 5 decembrie 2008, Decizia-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti al deciziilor de probaţiune în vederea supravegherii măsurilor de probaţiune şi a sancţiunilor alternative, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 337/102 din 16 decembrie 2008 şi Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 de modificare a Deciziilor-cadru 2002/584/JAI, 2005/214/JAI, 2006/783/JAI, 2008/909/JAI şi 2008/947/JAI, de consolidare a drepturilor procedurale ale persoanelor şi de încurajare a aplicării principiului recunoaşterii reciproce cu privire la deciziile pronunţate în absenţa persoanei în cauză de la proces, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009. În transpunerea celor trei Decizii-cadru, cât şi în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în relaţia cu statele terţe, s-a urmărit degrevarea judecătorilor şi procurorilor de aspectele nejurisdicţionale, formularea unor cereri sau completarea unor formulare, spre exemplu, fiind o procedură pur administrativă, care poate fi realizată mai bine de autoritatea centrală, respectiv Ministerul Justiţiei.
De asemenea, sunt noutăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea hotărârilor penale date de către instanţele altor state membre ale Uniunii Europene, în scopul executării lor în România, executarea în alte state membre ale Uniunii Europene a hotărârilor judecătoreşti române, precum şi în ceea ce priveşte Titlul V „Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe”, care este dedicat acestei problematici, fiind structurat în: dispoziţii generale, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti române, proiectul de lege aducând anumite completări şi modificări necesare pentru uniformizarea şi eficientizarea practicii judiciare în domeniul extrădării, mandatului european de arestare, sancţiunilor pecuniare şi ordinelor de confiscare. Au fost avute în vedere soluţiile şi problemele de practică judiciară aferente anilor 2009-2012, semnalate Ministerului Justiţiei de către instanţele judecătoreşti, precum şi hotărârile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Acest articol a fost publicat în Administratie publica - institutii publice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s