Recensământul care a fost organizat în acest an în toate ţările UE va aduce modificări substanţiale în structura populaţiilor. În România, datele primare care ar urma să fie publicate la finele lui ianuarie, ar putea arăta o scădere statistică dramatică a populaţiei, cu până la 3 milioane de locuitori – numărul estimat de români care ar lucra în străinătate. În Franţa, datele Institutului Francez de Statistică arată că populaţia a crescut cu 4,2 milioane de locuitori în 10 ani, adică o creştere de 7%. Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă, Germania a pierdut aproape 400.000 de locuitori. Această creştere a populaţiei în Franţa este rezultatul numărului superior de naşteri faţă de decese, dar şi afluxului de imigranţi. România va pierde un număr important al populaţiei sale, tocmai datorită imigraţiei, pentru că un cetăţean care pleacă pentru o perioadă mai mare de un an din ţară, chiar dacă nu-şi pierde cetăţenia, nu mai este cuprins în statisticile României, ci în acelea ale ţării în care a stat mai mult de un an. Numărul populaţiei unei ţări nu are doar o importanţă statistică, ci şi economică. Multe investiţii se îndreaptă spre pieţele de desfacere mari, iar România este acum a doua piaţă din Europa de Est, după Polonia.